Ce este siguranţa psihologică? Este sentimentul că poţi să te exprimi, să te porţi şi să te simţi în acord cu propriul fel de-a fi, fără să te temi că vei fi criticat, ruşinat, respins, agresat sau controlat de cei din jurul tău. Din contră, un grup care se bucură de siguranţă psihologică oferă atenţie pozitivă tuturor membrilor săi, manifestând afecţiune, interes, umor, apreciere şi susţinere faţă de aceştia.
Siguranţa psihologică este foarte importantă pentru sănătate – atât din punct de vedere psihologic, cât şi fizic. Absenţa ei produce stres şi traume, iar oamenii stresaţi şi defensivi tind să fie parteneri şi părinţi mai puţin iubitori, angajaţi mai slab performanţi şi şefi de coşmar. Copiii care cresc în familii care nu le oferă siguranţă psihologică ajung să aibă probleme de atenţie şi comportament, iar ca adulţi manifestă tulburări de ataşament, anxietate, depresie şi alte probleme psihice.
Aşadar, este important să trăieşti într-un mediu care îţi oferă această stare de siguranţă, iar mediul de acasă este primul şi, poate, cel mai important spaţiu în care să poţi fi tu însuţi. Să nu uităm şi că mulţi dintre noi lucrează de acasă în ziua de azi, ceea ce pune şi mai multă presiune pe mediul familial.
Dar cum poţi “diagnostica” starea de siguranţă din propria casă? Poţi începe prin a parcurge cele 10 întrebări de mai jos. Testul este valabil şi pentru a analiza atmosfera de la birou sau din grupul tău de prieteni.
Răspunde cu “adevărat” sau “fals” la fiecare afirmaţie:
- Membrii familiei mele mă critică foarte rar, iar eu la rândul meu îi critic rar; dacă e nevoie, ne oferim feedback calm şi constructiv.
- În general mă simt confortabil să spun ce gândesc şi-mi doresc, chiar dacă uneori cei dragi nu sunt de acord cu mine.
- Se întâmplă foarte rar să ridicăm tonul, să ne enervăm sau să fim iritaţi unii faţă de alţii în casă; dacă cineva este nervos, obosit sau stresat şi se manifestă agresiv, de cele mai multe ori îşi cere scuze ulterior.
- Nimeni din familia noastră nu ar lovi, împinge sau jigni pe altcineva din familie; nu facem nici remarci acide sau comentarii răutăcioase unii faţă de alţii, nu folosim porecle sau apelative derogatorii sau condescendente.
- Ne ajutăm unii pe alţii cu sarcinile casnice, nimeni nu e scutit de contribuţia la bunul mers al gospodăriei şi familiei.
- Când nu suntem de acord unii cu alţii, ne ascultăm unii altora punctele de vedere şi încercăm să le înţelegem.
- Când apar probleme, fiecare se concentrează pe ce poate face pentru a le rezolva; nu ne învinovăţim unii pe alţii.
- Ne spunem deseori că ne iubim, apreciem şi mândrim unii cu alţii.
- Ne povestim unii altora ce se întâmplă în vieţile fiecăruia şi ne împărtăşim bucuriile, speranţele, grijile şi tristeţile, pentru că fiecare dintre noi ştie că ceilalţi îi sunt alături, la bine şi la greu.
- Ne distrăm şi ne face plăcere să petrecem timp împreună.
Cu cât ai adunat mai multe afirmaţii la care ai răspuns “adevărat”, cu atât te bucuri de o stare mai bună de siguranţă psihologică. Invers, dacă ai răspuns “fals” la majoritatea afirmaţiilor, ar trebui să analizezi serios comportamentele şi atitudinile din familia ta, din mediul tău de lucru sau din grupul tău de prieteni.
Siguranţa psihologică se construieşte uneori cu greutate, dar merită efortul. Poţi afla mai multe exemple de comportamente constructive aici, trebuie doar să le adaptezi la mediul de acasă, dacă acolo e problema. Iar dacă simţi că ai nevoie de ajutor, nu e nicio ruşine să apelezi la un psihoterapeut.
