Cum să ne păstrăm mintea ageră odată cu înaintarea în vârstă

 

Odată cu creşterea speranţei de viaţă, creşte şi populaţia vârstnică. Acest fapt în sine ar trebui să fie un motiv de bucurie – avem, din ce în ce mai mult, şansa unei vieţi mai lungi. Însă nu toată lumea practică un stil de viață sănătos, iar aceste obiceiuri pot avea consecinţe nefericite asupra stării de sănătate, în special la vârste mai înaintate. Chiar dacă trăim mai mult, nu ne simțim mereu bine. Ce putem face pentru a ne menţine mintea ageră, indiferent de vârstă?

Procesul natural de îmbătrânire duce în mod inevitabil la un declin al abilităţilor fizice şi mentale. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul se micşorează, vasele de sânge devin mai fragile, iar nivelurile de neurotransmiţători şi hormoni se schimbă. Toate aceste procese duc la ceea ce numim “declin cognitiv” [1]. Însă cât de pronunţat este acest declin cognitiv depinde, în bună măsură, de starea de sănătate a creierului şi nu numai, pe durata întregii vieţi. Cu alte cuvinte, alegerile noastre legate de felul în care ne trăim viața influențează în mod direct acest declin.

Pe de altă parte, tulburările cognitive nu sunt rezultatul procesului normal de îmbătrânire, ci reprezintă o anomalie care, în timp, poate evolua către forme de demenţă senilă, precum boala Alzheimer [1]. Dacă ne-am imagina starea de sănătate a unei persoane vârstnice pe o axă, am vedea declinul cognitiv natural în zona considerată “sănătoasă”, demenţa senilă în extrema opusă, iar tulburările cognitive ar sta undeva la mijloc – nu chiar o stare de boală, dar nici una normală, de sănătate.

Tulburările cognitive asociate îmbătrânirii sunt rezultatul interacţiunii mai multor factori precum moştenirea genetică, starea generală de sănătate, situaţia socio-economică, mediul, nutriţia şi stilul de viaţă. Acestea influenţează major riscul de a dezvolta aceste tulburări [2]. Riscul creşte odată cu efectul cumulativ al altor boli asociate cu înaintarea în vârstă: hipertensiunea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare [2]. Chiar şi în cazurile în care nu se manifestă niciuna dintre aceste boli “ale secolului”, sedentarismul şi nutriţia proastă sunt asociate cu un declin cognitiv mai accentuat [1]. Având în vedere faptul că nu există, până în acest moment, tratamente capabile să vindece tulburările cognitive asociate îmbătrânirii, prevenţia este singura strategie cu adevărat eficientă.

Există dovezi semnificative în favoarea eficacităţii nutriţiei ca strategie preventivă, sau cel puţin de reducere a gravităţii, atât pentru tulburările cognitive, cât şi pentru declinul considerat normal [2].

A fost constatat efectul protector al anumitor nutrienţi, precum folaţii (derivaţi ai acidului folic), flavonoizii, vitaminele B12, D şi E, acizii graşi (în special Omega-3), sau a anumitor grupe de alimente, precum peştele oceanic şi fructele de mare (ce conţin Omega-3), anumite “familii” de legume şi fructe sau de ierburi aromate [3]. Există însă dovezi şi mai clare în favoarea anumitor tipare de alimentaţie, precum faimoasa dietă mediteraneană, posibil indicând importanţa sinergiei dintre nutrienţi [3].

Sinergia nutrienţilor este tocmai raţionamentul care a stat la baza compoziţiei Acutil. Iată de ce:

Omega-3 şi fosfatidilserina – esenţiale unui creier sănătos, la orice vârstă

Acizii graşi Omega-3 sunt nutrienţi esenţiali, pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, fiind asimilaţi din alimente. Omega-3 joacă un rol major în dezvoltarea şi funcţionarea creierului, de la formarea acestuia în perioada intrauterină şi până la sfârşitul vieţii. Odata cu înaintarea în vârstă, concentraţia de acizi graşi Omega-3 din creier scade, ceea ce conduce la degenerarea celulelor cerebrale şi declin cognitiv [1]. Cu cât scăderea nivelului de Omega-3 din creier e mai rapidă şi mai gravă, cu atât creşte riscul apariţiei tulburărilor cognitive şi demenţei [1]. Invers, cu cât concentraţia optimă de Omega-3 din ţesutul cerebral se menţine mai mult, cu atât creierul este mai protejat de efectele nefaste ale îmbătrânirii, dar şi ale altor factori de risc. Efectele anti-inflamatoare şi antioxidante al Omega-3 s-au dovedit capabile să încetinească şi chiar să “compenseze” neurodegenerarea [1].

O analiză comparativă a 14 studii clinice asupra efectelor administrării de Omega-3 pacienţilor vârstnici, atât cu, cât şi fără tulburări cognitive, a concluzionat că, în cele mai multe cazuri, suplimentarea dietei cu Omega-3 are efecte pozitive asupra a cel puţin o arie a funcţiei cognitive (memorie de scurtă şi lungă durată, capacitate de decizie, fluenţă verbală, viteză de percepţie etc.) [1].

Fosfatidilserina este un nutrient care susţine funcţia membranelor celulelor, în special cerebrale. La fel ca Omega-3, fosfatidilserina este prezentă în cea mai mare concentraţie în creier, unde participă la transmiterea şi recepţia impulsurilor nervoase şi la activitatea sinapselor. Ceea ce înseamnă că îndeplineşte un rol major în performanţa cerebrală generală [4]. Scăderea concentraţiei de fosfatidilserină din creier este asociată cu declinul cognitiv mai accentuat.

Fosfatidilserina poate fi sintetizată de corpul uman, însă procesul este complex şi “costisitor” pentru organism, fiind astfel preferabilă asimilarea din alimente (în special prin consumul creierului bovin). În absenţa unui plan alimentar care conţine în mod natural fosfatidilserină, este recomandată administrarea unui supliment, în general derivat din soia [4].

Administrarea de fosfatidilserină persoanelor vârstnice a avut efecte pozitive asupra memoriei, dispoziţiei şi cogniţiei [5]. Dar combinaţia de fosfatidilserină şi Omega-3 s-a dovedit a fi şi mai eficientă. Un studiu asupra unui grup de vârstnici fără diagnostic de tulburări cognitive, însă care manifestau declin cognitiv (în special probleme de memorie) a demonstrat că o combinaţie de fosfatidilserină şi Omega-3 are efecte mai puternice decât administrarea separată a fosfatidilserinei, respectiv a Omega-3, precum şi comparativ cu administrarea unui placebo [6].

Extractul de ginkgo biloba – susţine microcirculaţia sanguină

Ginko Biloba este una dintre cele mai vechi specii de copac din lume. Extractul de ginkgo biloba este utilizat de secole în medicina tradiţională chineză pentru a îmbunătăţi circulația sângelui. S-ar părea că acţiunea sa asupra funcţiilor cerebrale este şi mai complexă: pe de o parte, îmbunătăţeşte microcirculaţia ce permite “aprovizionarea” creierului cu nutrienţi; pe de alta, reduce concentrarea de radicali liberi care oxidează şi distrug celulele.

Un studiu asupra a 3612 participanţi cu vârste peste 65 de ani şi fără semne de demenţă senilă a comparat administrarea pe termen lung (20 de ani) a unui extract de ginkgo biloba cu cea a unei alte substanţe (piracetam), respectiv cu absenţa oricărei suplimentări cu rol de susţinere a funcţiei cognitive. Participanţii care foloseau extractul de ginkgo biloba au suferit mai puţin din cauza efectelor declinului cognitiv, comparativ cu celelalte două grupuri [7].

Vitamina B12 şi acidul folic – protecţie cerebrală

Acidul folic şi vitamina B12 sunt nutrienţi esenţiali cu roluri importante în funcţionarea normală a creierului; acţionează ca anti-inflamatori şi mediază metabolismul celulelor neuronale.

Un studiu efectuat pe un grup de vârstnici ce sufereau de boala Alzheimer, axat pe analiza efectului anti-inflamator şi protector cerebral al acidului folic şi vitaminei B12, atât în combinaţie, cât şi separat, a arătat că suplimentarea dietei cu o combinaţie de acid folic şi vitamina B12 poate îmbunătăţi semnificativ performanţa cognitivă într-o perioadă de doar 6 luni. Combinaţia acestor nutrienţi s-a dovedit superioară administrării separate a unuia sau celuilalt, precum şi administrării unui placebo [8]. Efectul de protecţie a funcţiei cerebrale se manifestă şi în cazul administrării combinaţiei în scop preventiv, persoanelor care nu suferă de demenţe senile sau tulburări cognitive.

Vitamina E – efect anti-îmbătrânire

Vitamina E este o substanţa complexă, ce conţine 8 compuşi cu efect antioxidant. Un studiu efectuat pe un grup de 140 de participanţi vârstnici sănătoşi a arătat că un nivel crescut al vitaminei E în sânge este asociat unui risc redus de tulburări cognitive şi demenţă senilă. A fost dovedit că vitamina E protejează creierul de efectele îmbătrânirii, intervenind pentru a feri celulele de efectele oxidării. Vitamina E pare că se “consumă” în procesul de oxidare, iar un nivel crescut al “rămăşiţelor” oxidate ale acesteia, neînsoţit de înlocuirea ei prin asimilarea din dietă este corelat cu un risc crescut de declin cognitiv [9].

Un alt studiu, desfăşurat pe termen lung asupra unui grup de octogenari suedezi, a demonstrat că prezenţa unui nivel crescut de vitamina E în sânge se corelează pozitiv cu incidenţa scăzută a bolii Alzheimer [10].

Pe măsură ce înaintăm în vârstă devine din ce în ce mai important să ne protejăm creierul, oferindu-i exact ce are nevoie pentru a se menţine sănătos şi “în formă”. Aceasta este misiunea Acutil – de a ne menţine mintea ageră, la orice vârstă.

 

SURSE:

[1] Martí A, Fortique F. Omega-3 fatty acids and cognitive decline: a systematic review. Nutr Hosp 2019;36(4):939-949 DOI: http://dx.doi.org/10.20960/nh.02496

[2] Dominguez, L. J., & Barbagallo, M. (2018). Nutritional prevention of cognitive decline and dementia. Acta bio-medica : Atenei Parmensis89(2), 276–290. https://doi.org/10.23750/abm.v89i2.7401

[3] Scarmeas, N., Anastasiou, C. A., & Yannakoulia, M. (2018). Nutrition and prevention of cognitive impairment. The Lancet. Neurology17(11), 1006–1015. https://doi.org/10.1016/S1474-4422(18)30338-7

[4] Kidd, P.M. (1996). Phosphatidylserine: Membrane Nutrient for Memory. A Clinical and Mechanistic Assessment. Alternative Medicine Review, 1(2), 70-84.

[5] Moré, M.I., Freitas, U. & Rutenberg, D. Positive Effects of Soy Lecithin-Derived Phosphatidylserine plus Phosphatidic Acid on Memory, Cognition, Daily Functioning, and Mood in Elderly Patients with Alzheimer’s Disease and Dementia. Adv Ther31, 1247–1262 (2014). https://doi.org/10.1007/s12325-014-0165-1

[6] Vakhapova V, Cohen T, Richter Y, Herzog Y, Kam Y, Korczyn A, D: Phosphatidylserine Containing Omega-3 Fatty Acids May Improve Memory Abilities in Nondemented Elderly Individuals with Memory Complaints: Results from an Open-Label Extension Study. Dement Geriatr Cogn Disord 2014;38:39-45. doi: 10.1159/000357793

[7] Amieva H, Meillon C, Helmer C, Barberger-Gateau P, Dartigues JF (2013) Ginkgo Biloba Extract and Long-Term Cognitive Decline: A 20-Year Follow-Up Population-Based Study. PLoS ONE 8(1): e52755. doi:10.1371/journal.pone.0052755

[8] Ma Fei , Zhou Xuan , Li Qing , Zhao Jiangang , Song Aili , An Peilin , Du Yue , Xu Weili and Huang Guowei *, Effects of Folic Acid and Vitamin B12, Alone and in Combination on Cognitive Function and Inflammatory Factors in the Elderly with Mild Cognitive Impairment: A Single-blind Experimental Design, Current Alzheimer Research 2019; 16(7) https://dx.doi.org/10.2174/1567205016666190725144629

[9] Francesca Mangialasche, Alina Solomon, Ingemar Kåreholt, Babak Hooshmand, Roberta Cecchetti, Laura Fratiglioni, Hilkka Soininen, Tiina Laatikainen, Patrizia Mecocci, Miia Kivipelto. Serum levels of vitamin E forms and risk of cognitive impairment in a Finnish cohort of older adults. Experimental Gerontology, Volume 48, Issue 12, 2013, 1428-1435, https://doi.org/10.1016/j.exger.2013.09.006.

[10] Mangialasche, F., Kivipelto, M., Mecocci, P., Rizzuto, D., Palmer, K., Winblad, B., Fratiglioni, L., 2010. High plasma levels of vitamin E forms and reduced Alzheimer's disease risk in advanced age. J. Alzheimers Dis. 20, 1029–1037.

Citește si: